Prima di fare "copia" e "incolla"

Quando decidi di copiare ed incollare i contenuti di questo blog, abbi almeno il buon senso di citarne la fonte.
Scrivere i contenuti di queste pagine è un lavoro molto impegnativo: c'è uno sforzo di memoria, di attenzione nello scrivere il dialetto in maniera precisa e un sacrificio di tempo. Tutto questo lo facciamo per non mandare perse tutte quelle "cusarelle" della nostra terra. Grazie per la collaborazione.

La resibbela: cumme ze ‘ncantecava

"La Maronna va cammenanne
la resibbela va luanne,
‘nguolle a tè l’à truata
e pe terra la jettata."

La paura a le crijature: cumme ze curava

Quanne le crijature ze jettecavene n’zuonne, teneine ru nase lustre, oppure rurmijene c’ l’uocchie nu poche arapierte ze riceja c’aveien  avut paur, allor’ ze le faceja addurà l’aglie.

Pe fa na cosa meglie z’appuntava nu sacchettielle c’ l’aglie rendre,’ngoppe a la maglietella de ru crijature vicine a ru merricule e ze faceja stà pe tutta la nott’.

La vermenara: cumme ze ‘ncantecava

Quanne le crijature  chiagneine, chiagneine e ze turceine, ze penzava c’ tenevene la vermenara e allora ce ze ‘ncantecava accuscì: ze metteine ru crijature mbracce, le smantavene la panza e riceine:

"Di tutt’i giorni vè Natale,
giùerì è l’ascenziona,
la rumeneca è Pasqua
e verm’ ‘nterra casche:
lunnerì sante, marterì sante, merculdì sante, giuèrì sante, vennardì sante, sabbete sante,
rumeneca è Pasqua e verm’ ‘nterra casche."

Ze repeteva sta teretera pe tre vote e ‘ntramente ze faceja ru segne re croce ‘ngoppe a la panza de ru crijature.

Tosce e raffreddor’: le viecchjie

Le viecchie pe ze curà la tosce o ru raffreddor’ ze facein’ nu bell’ becchier’ re vine rusce ‘ullite, e ze ru bevein’call’ call’; po’ ce steve chi c’accumpagnava na cepolla crura,o nu jaurille e ze ivene a mette a liette calle calle c’ ru matone calle sott’a le piere.

Male a la recchia de le criature

Quanne nu crijature le faceia male la recchia z’aveja truà na mamma c’allattava na crijatura, ze igneva nu ditale re latte re chella mamma e ze metteva rent’a la recchia che faceja male a ru crijature. Ru delore passava.

La tosce: cumme ze curava

Pe curà la tosce re vierne ze faceja nu belle decotte ch’ le cippe de cerasce, scorce re mele, scorce re lemone, ficura secche, camumilla e malva, nu belle cucchiare re mele  tutte rent’all’acqua. Ze faceja volle tutt’assieme, fin’a quanne l’acqua reventava la metà e ze faceva na specia re melocca (densa). Po’ ze culava rent’à na tazza e ze bevev’ calle calle, t’avija cocere le cannarine! Roppe te facije na bella spaliata re oglie calle ‘ngoppe a ru piette, te ce mettije na pezza re lana ‘ngoppe e t’ive a durmì.

Le peruocchie: pe le luùà

Pe luùà le peruocchie ‘ngape a le ‘uagliune, ze faceja na bella passata re petrolie, quille ch’ z’ausav’ pe ru lume e ze spaliava che ru pettene.